Judetul Bihor

Istoric

In 1113 apare prima mentionare a toponimului Oradea (Varadinum), intr-o diploma a abatiei benedictine din Zbor. Bihorul a fost transformat in comitat de catre regatul feudal maghiar. Regele Ladislau construieste cetatea Oradiei. In 1204, un document papal mentioneaza existenta unei numeroase populatii ortodoxe. Episcopia catolica cunoaste o permanenta crestere a puterii sale spirituale si economice. Navalirea tatara din 1241 a lovit si franat procesul de feudalizare din Bihor, slabind dominatia maghiara. Tatarii au devastat si distrus mai multe orase, printre care si Oradea. Faptele petrecute atunci au fost relatate in cronica lui Rogerius, "Carmen Miserabile".

In timpul regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342) si a fiului sau Ludovic cel Mare (1342-1382), care au adus din patria lor italiana gustul pentru rafinament al acestei culturi, Oradea cunoaste ca oras si sediu episcopal catolic o perioada de inflorire. Episcopul italian Andrea a fost considerat ca o perfecta incarnare a spiritului renascentist, zidind capele, ridicand altare, impodobindu-le cu cele mai luxoase decoratii. Se pare ca el este primul care a construit la Oradea un spatiu anume pentru biblioteca. Cea mai impresionanta personalitate a Renasterii din Europa centrala a acestei vremi a fost episcopul Ioan Vitez de Zredna. Oradea se consacra in anii lui Vitez ca un centru de mare importanta al culturii renascentiste. Aici si-a inaltat observatorul astronomic vestitul fizician al universitatii vieneze, Georg Peuerbach, punand meridianul zero la Oradea. In 1514 are loc in Transilvania rascoala condusa de Gheorghe Doja, care a cuprins si Bihorul. In 1541 s-a constituit pasalacul de la Buda, care cuprindea Ungaria centrala. Transilvania a devenit principat autonom in cadrul caruia era inglobat si Bihorul. In 1660 turcii ocupa Oradea si intreg tinutul pe care-l vor stapani pana in 1692.

In anul 1703 izbucneste o miscare anti-habsburgica condusa de Francisc Rakoczi al II-lea. Targurile din jurul cetatii au devenit campuri de batalie intre garnizoana imperiala din interiorul fortificatiei si rasculatii lui Rakoczi. Meritele oradenilor in sprijinirea garnizoanei imperiale din timpul miscarii rakocziene au fost recunoscute oficial la 27 noiembrie 1712 chiar de imparatul Carol al VI-lea. Viata economica oradeana a fost caracterizata de inflorirea ramurilor neagricole: mestesugurile si comertul, negustorii constituind cea mai activa categorie sociala din oras.

Anul revolutionar 1848-1849 si-a facut simtita prezenta si in Oradea. La 21 mai 1848, la Pesta, s-au intrunit, sub presedintia lui Emanuil Gojdu, circa 40 de deputati romani din Crisana si Banat, printre reprezentantii oradeni numarandu-se Nicolae Jiga, Ioan Dragos, Gheorghe Fonai si Ioan Gozman. Chiar daca revolutia a fost infranta, traditia revolutionara a anilor 1848-1849 a marcat decisiv constiinta publica oradeana, efectele ei pe termen lung simtindu-se, mai ales, dupa anul 1867, cand participantii la revolutie care au scapat cu viata au putut sa se manifeste in viata politica locala. A urmat o inasprire a ocupatiei austriece, caracteristica intregului Imperiu. Razboiul pentru cucerirea Independentei (1877-1878) ii aduna pe toti romanii - inclusiv pe cei din Bihor- in lupta impotriva turcilor.

In aceasta perioada s-a pus accent pe imbunatatirea si modernizarea serviciilor catre populatie. Din 1852 se introduce iluminatul stradal, primele 25 de lampi fiind montate in Piata Mica (Piata Unirii). In 1870 s-a extins iluminatul stradal, cu lampi de gaz, modernizarea lui urmand in 1907. In 1903 se construieste Uzina Electrica, in 1906 se monteaza primele linii de tramvai si prima retea de canalizare. In a doua parte a secolului al XIX-lea incepe pietruirea strazilor iar in 1913 se asfalteaza primele strazi. Sunt amenajate piete, parcuri, pasaje, strazi, poduri si sunt instalate obiecte de arta monumentala.

La 12 octombrie 1918, in casa dr. Aurel Lazar se redacteaza cunoscuta Declaratie de la Oradea, document care proclama dreptul romanilor transilvaneni la autodeterminare. La 3 noiembrie s-a constituit Consiliul National Roman, compus din: dr. Aurel Lazar (presedinte), Roman Ciorogariu, Coriolan Pop, Iacob Radu, etc. Tot acum a luat fiinta Consiliul Militar Roman. La 1 decembrie 1918, un numar mare de delegati ai judetului Bihor participa la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, intr-o dorinta unanima de a consfinti Unirea cu Regatul Romaniei. A doua zi, Aurel Lazar a fost numit seful resortului justitie in Consiliul Dirigent, instituit pentru a conduce treburile Transilvaniei pana la preluarea administratiei de catre statul roman.

In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, Oradea s-a mentinut ca un puternic centru industrial si comercial. La fel ca si in cazul altor orase mari din vestul Transilvaniei, eforturile s-au indreptat spre transformarea Oradiei intr-un puternic centru cultural romanesc.

In anul 1944, populatia evreiasca a fost supusa unor legiuiri rasiste injositoare. In cursul lunii mai, a avut loc operatiunea intreprinsa de Gestapo, de deportare a populatiei evreiesti in lagarele de exterminare hitleriste. Circa 90 % din evreii din Oradea au pierit in aceste lagare, in special in cele de la Auschwitz si Dachau. La 12 octombrie 1944 a avut loc atacul decisiv asupra Oradiei. Trupele ungare si germane s-au retras din oras, lasand in urma doar grupuri mici, cu misiunea de a distruge cladirile mai importante. Eliberarea orasului s-a facut de catre trupele romane si sovietice. Odata cu reinstaurarea administratiei civile romanesti, la 9 martie 1945, conducerea politica si administrativa a Oradiei a fost preluata de elementele comuniste locale,

Modelul stalinist a dominat intreaga viata politica, social-economica si culturala intre anii 1948-1965. Regimul Ceausescu (1965-1989), practicand o oarecare destindere si liberalizare in primii ani, a readus in prim-plan modelul stalinist si mai mult chiar, a instaurat socialismul dinastic.

Incepand din 1949-1950, dupa nationalizare, intreprinderile si-au desfasurat activitatea in conformitate cu planurile cincinale, caracteristice vremii. Accentul dezvoltarii industriale a fost pus pe ramurile constructoare de masini, energetica, siderurgica si chimica, dar industria usoara si alimentara a fost, de asemenea, reprezentativa.

Evenimentele revolutionare din decembrie 1989 au determinat mutatii profunde in structurile politice, sociale si economice romanesti, fiind percepute imediat si in Oradea. De remarcat, pentru perioada post-decembrista, la nivelul Oradiei, este intoarcerea acesteia la vechea sa traditie universitara. Incepand cu 2 mai 1990, prin hotarare de guvern, ia fiinta Universitatea Tehnica din Oradea, care devine, un an mai tarziu Universitatea din Oradea. In anii care au urmat, institutia a cunoscut o continua dezvoltare, fiind actualmente cel mai insemnat centru universitar din zona de vest a tarii.

Geografie

Judeţul are o suprafaţă de 7,544 km². Principalele unitati de relief sunt Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Munţii Plopişului, Munţii Pădurea Craiului, Munţii Bihor şi parţial Munţii Vlădeasa. Altitudine maximă: vf. Budeasa 1790 m, vf. Cârligaţi 1693 m. Principalele cursuri de apă: Crişul Negru, Crişul Repede, Barcău. Principalele lacuri: Peţea (carstic şi de baraj antropic), Cefa, Mădăras, Homorog (heleşteie).

Judetul Bihor, situat în partea de nord-vest a României, este strabatut de râurile Barcau, Crisul Repede si Crisul Negru, care curg de la est spre vest. Suprafata judetului, de 7.535 km2, este destul de întinsa în comparatie cu suprafata altor judete, iar populatia se ridica la 634 854 de locuitori, cifre ce reprezinta 2,94% si respectiv 3% din teritoriul si populatia întregii tari. Densitatea populatiei este de 84,0 loc./km2. Resedinta judetului se afla în municipiul Oradea.

Relieful este variat, fiind dispus în trepte ce coboara de la est la vest, dinspre culmile Muntilor Apuseni spre Câmpia de Vest. În est, pe teritoriul judetului, se gasesc culmile înalte, vestice, ale Muntilor Bihorului ce salta peste 1.800 m si masivele Codru-Moma, Padurea Craiului si Plopis (Ses) - de înaltimi mai mici (500-1.000 m) - ce completeaza ca o treapta mult mai joasa silueta înalta a Bihorului. Aceste culmi mai coborâte, ce patrund ca niste tentacule spre vest, sunt despartite între ele de depresiunile Beiusului, pe Crisul Negru, si Vad-Borod, pe Crisul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai joasa, spre Câmpia de Vest (Câmpia Crisurilor, în sud si Câmpia Barcaului, în nord).

Informatii despre regiunea Crisana

Alte judete din Crisana

    »  Arad


Informatii despre judetul Bihor

Pensiuni si Hoteluri din Bihor

    »  Alesd ( 1 )
    »  Baile 1 Mai ( 5 )
    »  Baile Felix ( 13 )
    »  Beius ( 1 )
    »  Chiscau ( 2 )
    »  Montana ( 1 )
    »  Oradea ( 3 )
    »  Stana de Vale ( 3 )
    »  Vartop ( 1 )

»  vezi toate unitatile  

Obiective turistice din Bihor

    »  Alesd ( 1 )
    »  Baile 1 Mai ( 1 )
    »  Beius ( 3 )
    »  Chiscau ( 1 )
    »  Muntii Bihor ( 1 )
    »  Oradea ( 2 )
    »  Stana de Vale ( 3 )
    »  Suncuius ( 4 )
    »  Vadu Crisului ( 1 )
    »  Vascau ( 2 )

»  vezi toate obiectivele