Judetul Constanta
Istoric
Judetul Constanta, alaturi de judetul Tulcea, face parte din Dobrogea - straveche provincie de pe tarmul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagra), localitatile acestui tinut fiind dintre cele mai vechi din România, cu origini în antichitatea greaca.
Începând de la mijlocul secolului al VII-lea î.e.n. grecii ionieni de pe litoralul Asiei Mici au întemeiat o serie de colonii pe tarmul maritim al actualului judet Constanta, printre care se numarau Histria si Tomis, iar grecii dorieni - Callatis (Mangalia). Prin intermediul acestor colonii, prin schimburile comerciale care se efectuau, grecii antici au stabilit legaturi cu getii localizati, lasând numeroase informatii arheologice si istorice despre potia din zona, despre ocupatiile, obiceiurile si modul lor de viata.
Înainte de cucerirea Daciei de catre romani, Dobrogea - pe atunci Schythia Minor - a intrat sub stapânirea romana (secolul I îen). Ca urmare, Dobrogea poate fi considerata ca fiind prima provincie romana dintre toate provinciile românesti de mai târziu.
Prezenta romana la Tomis este marcata de exilul poetului roman Ovidiu. Vestigiul cel mai expresiv lasat de ocupatia romana în aceasta provincie este monumentul Tropaeum Traiani construit în 109 d.C. la Adamclisi.
Asezarea geografica la interferenta drumurilor ce legau apusul Europei de lumea bizantina din estul Europei a facut ca, la începutul evului mediu, Dobrogea si implicit judetul Constanta, sa suporte consecintele disputei dintre migratori. La sfârsitul secolului al XIV - lea Dobrogea intra pentru aproape cinci secole sub stapânirea imperiului otoman, efectele dureroase ale acestei stapîniri seculare fiind mai ales de natura economica si nationala.
Dobrogea, teatrul de lupta între armatele tariste si otomane, a revenit la patria mama în urma razboiului din anii 1877-1878, care a consacrat cucerirea independentei de stat a României.
Marea Unire din 1918 va fi urmata de o dezvoltare mai amonioasa a României, iar în acest cadru, Constanta, port maritim principal al tarii, devine din ce în ce mai important pentru ansamblul economiei nationale.
Situat în partea de mijloc a Dobrogei, judetul Constanta a avut o evolutie asemanatoare întregii regiuni, singura particularitate ce a impus o oarecare ascensiune fiind vecinatatea marii si construirea podului feroviar de peste Dunare, care a scos tinutul din izolarea fata de restul tarii si a accelerat integrarea economica si cresterea potiei românesti.
Asezare
Judetul Constanta este situat în partea de S-E a Romaniei, învecinandu-se la nord cu judetul Tulcea, la est cu Marea Neagra, la sud cu Bulgaria si la vest cu fluviul Dunarea.
Suprafata judetului Constanta este de 7 071 km2 si ocupa în acest sens locul 8 între judetele Romaniei. Din punct de vedere teritorial-administrativ este împartita în 3 municipii, 8 orase, 54 comune si 195 sate.
Relief
In judetul Constanta predomina relieful de podis cu altitudine redusa, cu valori sub 200 m, doar in nordul judetului altitudinea atingand pe alocuri 250 m.
Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de sud se intinde Podisul Dobrogei de Sud care seamana cu o campie inalta, avand un aspect calcaros. Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisipb care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m.