Judetul Maramures

Istoric

Primele atestari documentare despre Maramures dateaza din anii 1199 si 1231, cand, in diplomele maghiare de danie, tinutul este amintit fie ca Maramurus, Maramorisio, ca in 1299 sa apara "terra Maramorus" - "tara Maramuresului".
Istoricii au caracterizat Maramuresul ca "tara clasica a cnejilor si mai ales a voievozilor", care n-a putut fi organizat ca si comitat decat in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, fiind printre ultimele teritorii cucerite de regalitatea maghiara. Dupa batalia de la Baia (1467) si tinutul Lapusului a fost donat regelui maghiar Matei Corvin, infrant, stralucitului domn al Moldovei, Stefan cel Mare, tinut mostenit de urmasii sai aproape un secol. In epoca feudala, Chioarul a avut cei mai multi nobili romani din Transilvania, dupa Fagaras, reusind impreuna cu codrenii sa-si pastreze privilegiile pana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.
Maramuresul a dat neamului romanesc ilustri voievozi, oameni luminati si fruntasi politici de marca. Remarcat pentru vitejie in bataliile contra tatarilor, lui Dragos Voda I s-a incredintat de catre Ludovic I de Anjou conducerea teritoriului eliberat din Moldova, organizat intr-o "marca militara" (1352 - 1353), considerata ca "primul descalecat" al Moldovei.
Bogdan din Cuhea, cel mai stralucit voievod al Maramuresului, "infidelul notoriu" al regalitatii maghiare, pazitor mai bine de cinci ani a drepturilor romanilor la glie, credinta, limba si port, a trecut muntii detronandu-i pe urmasii lui Dragos, vasali ai regalitatii, intemeind statul feudal de sine statator , Moldova, in anul 1359. Marele savant Nicolae Iorga l-a apreciat pe Bogdan Voievod ca "unul din intemeietorii vietii noastre istorice". Dupa moartea sa, in 1365, bogdan a lasat mostenire o Moldova independenta si o dinastie - a Musatinilor, din care a facut parte si Stefan cel Mare (1457- 1504).
Dupa pacea de la Oradea, in anul 1538 Maramuresul a fost anexat Transilvaniei. Alexandru Filipascu, autorul "Istoriei Maramuresului" (Bucuresti 1940), consemna ca "deodata cu domnia principilor ardeleni se inaugureaza in Maramures o epoca de decadere si de instrainare a romanilor, tot atat de trista ca si epoca fanariota in Principate".
Romanii di Maramures, Chioar, Codru si Lapus au participat la rascoala antihabsburgica initiata de Francisc Rakoczi II (1703 - 1711), pentru cucerirea orasului Baia Mare remarcandu-se faimosul haiduc si ostean Grigore Pintea, ucis in 12 august 1703 in batalia de la poalele cetatii. Acesta a ramas in legenda si in istorie ca Pintea Viteazul, "unul dintre cei mai insemnati romani din vremea sa" ( Nicolae Densusianu).
Actul istoric al primei uniri a tarilor romane, savarsit de Mihai Viteazul la 1600, a gasit o zona cu puternic sprijin, Cetatea Chioarului devenind punct de aparare si exercitare a puterii sale. In semn de recunostinta pentru anularea unor datorii, baronul Herberstein a batut, in 1600, la Monetaria din Baia Mare o moneda omagiala de aur cu efigia Unificatorului.
Remarcabile fapte de istorie au savarsit maramuresenii, lapusenii, chiorenii si codrenii in revolutia romana de la 1848-1849, in razboiul de independenta din 1877, dar mai cu seama in realizarea Marii Uniri de la 1918.
Printre initiatorii miscarii memorandiste din 1892 si a mobilizarii romanilor la infaptuirea idealului de veacuri s-au aflat George Pop de Basesti (1835 - 1919), fost presedinte al Partidului National Roman si al Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, numit "batranul Natiei" (Nicolae Iorga), parintele greco-catolic dr. Vasile Lucaciu (1852 - 1922) supranumit "Leul de la Sisesti" pentru darzenia sa in sustinerea drepturilor romanilor de a se uni cu tara.
Si in perioadele de dupa Unirea cea Mare din 1918, in timpul ocupatiei hortyste de dupa 1940, in anii de razboi si de reconstructie postbelica, de comunizare fortata si dictatura ceausista, de tranzitie acum la o societate democratica, oamenii acestor locuri nu s-au lasat biruiti de greutati si dificultati, asigurand din dragoste de neam continuitatea creatiei istorice.

Asezare

in extremitatea nord vestica a Romaniei, la granita cu Ucraina, in apropierea paralelei 47'55" latitudine nordica si a meridianului 23'55" longitudine estica, deci foarte aproape de centrul geografic al Europei.
Vecini:
la nord-Ucraina; la vest-Satu Mare; la sud-Salaj, Cluj, Bistrita Nasaud; la est-Suceava;
Suprafata: 6. 304 km2 (respectiv 2,6 % din teritoriul tarii);

Relief

Este predominant muntos, in general accidentat, inaltimile variind intre 200 m in depresiuni si 2.300 m pe culmile muntilor (care reprezinta prin excelenta 3/4 din teritoriu). Are aspectul unui larg amfiteatru natural. Depresiunea Maramuresului este inconjurata de munti in totalitate, la sud-vestul ei aflandu-se muntii vulcanici Oas, Gutai si Tibles, la est Muntii Maramuresului si la sud-est Muntii Rodnei (cu vf. Pietrosu de 2.303 m), cu creste ascutite si prelungi, abrupturi impunatoare si vai pitoresti. Mai cuprinde parti din Subcarpatii Transilvaniei, Podisul Somesan, Dealurile vestice;

Informatii despre regiunea Maramures

Alte judete din Maramures

    »  Satu Mare


Informatii despre judetul Maramures

Pensiuni si Hoteluri din Maramures

    »  Baia Mare ( 13 )
    »  Blidari ( 1 )
    »  Borsa ( 4 )
    »  Botiza ( 15 )
    »  Chechis ( 1 )
    »  Ieud ( 7 )
    »  Ocna Sugatag ( 2 )
    »  Oncesti ( 1 )
    »  Poienile Izei ( 11 )
    »  Rohia ( 1 )
    »  Rozavlea ( 1 )
    »  Sapanta ( 1 )
    »  Sieu ( 1 )
    »  Sighetu Marmatiei ( 1 )
    »  Targu Lapus ( 1 )
    »  Vadu Izei ( 13 )
    »  Viseul de Jos ( 2 )
    »  Viseul de Sus ( 3 )

»  vezi toate unitatile  

Obiective turistice din Maramures

    »  Borsa ( 1 )
    »  Sapanta ( 1 )

»  vezi toate obiectivele