Judetul Botosani

Istoric

Prima mentiune documentara despre acest spatiu istorico-geografic apare intr-un izvor romanesc datat la 06 oct. 1407, care se refera la Targul Dorohoi. Vechile cronici ale Moldovei amintesc despre mai multe batalii pe care domnitorii viteji si gloriosi ca Stefan cel Mare (impotriva tatarilor la Stefanesti, a turcilor la Cismea), Petru Rares, Mihai Viteazul (la Verbia, in actiunea de centralizare politica a celor trei tari romanesti) si Dimitrie Cantemir le-au purtat pe aceste meleaguri pentru apararea independentei tarii. Pe acelasi perimetru se inscriu si pagini din istoria luptelor sociale ale romanilor (1888-Corni si Dumbraveni si 1907-Flamanzi).
Fiind asezate pe unul dintre cele mai vechi drumuri comerciale care strabat teritoriu Moldovei, multe localitati (Botosani, Dorohoi, Stefanesti, Darabani, Saveni) au cunoscut de timpuriu o insemnata dezvoltare, afirmandu-se ca puternice centre comerciale si mestesugaresti.

Una dintre cele mai vechi asezari din Moldova, Botosaniul, aparut la marea raspantie de drumuri de interes continental, a avut rosturile unui important iarmaroc care a atras in sanul sau numeroase etnii (armeni, evrei, lipoveni, germani, austrieci) cu care localnicii au convietuit exemplar. Prima mentiune documentara despre localitate dateaza abia din 1439, provenind din Letopisetul lui Grigore Ureche, insa pentru inceputul ei de viata oraseneasca pledeaza si inscriptia de pe pisania bisericii armene din Botosani, considerata ca fiind cea mai veche biserica armeana din tara, care indica drept an al ctitoririi-1350. In acest spatiu se afla biserica "Sfantu Nicolae" - Popauti ctitorita de Stefan cel Mare, bisericile "Sfantu Gheorghe" si "Uspenia" zidite de Doamna Elena, sotia lui Petru Rares, care si-a facut din Botosani o adevarata resedinta domneasca.

Geografie

Regiunea este cuprinsă între râurile Siret şi Prut, în extremitatea de nord - est a ţării, la graniţa cu Ucraina (la nord) şi Republica Moldova (la est). La vest şi sud se învecinează cu judeţele Suceava şi Iaşi.

Judetul are o suprafaţă de 4986 Km patrati insemnand 2,1 % din teritoriul ţării si o populaţie de 454023 după recensământul efectuat în anul 2002.

Orasul Botoşani este reşedinţa de judeţ cu 115.344 locuitori se înscrie în istoria noastră naţională nu numai cu importante evenimente de profundă semnificaţie pentru trecutul poporului nostru, ci şi cu o inestimabilă contribuţie pe care fiii acestor meleaguri şi-au adus-o la patrimoniul culturii naţionale şi universale. Istoria Botoşaniului începe din vremuri îndepărtate. Numele reşedinţei de judeţ "Botoşani" este menţionat în documente, pentru prima oară, în anul 1439, vechimea sa fiind însă mult mai mare. Din târgul Botoşaniului au purces nenumărate acte şi hrisoave purtând peceţile unor domnitori ca: Petru Rareş, Ştefan Tomşa, Alexandru Lapuşneanu, Eremia Movilă şi alţii. Celelalte oraşe ale judeţului sunt: Darabani, Dorohoi, Săveni.

Relieful este predominant deluros, care deşi nu este prea variat, este un tarâm al frumuseţii blânde, ale unei naturi trainice şi prietenoase, etalând o netulburatş armonie. Unităţile sale sunt: Dealurile Siretului şi Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasă a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (câmpia de lânga Prut) şi spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podişului Moldovei, cu înălţimi de 300 m);

Clima este temperat - continentală, influenţată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul ţării, cu precipitaţii variabile, cu ierni sărace în zapadă, cu veri ce au regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din nord - vest şi sud - vest.

Cursurile de apă au o direcţie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est şi Siret la vest, Başeu şi Jijia în centru, cu afluenţii importanţi: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdează judeţul, determinând crearea artificială a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigaţii, alimentare cu apă, piscicultură. În zona localităţilor Stânca - Costeşti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumulări din ţară, cu un volum de 1,5 miliarde mc apă, cu o suprafaţă de 1600 ha şi o lungime de 70 km.

Din mulţimea lacurilor, ce confera o frumuseţe aparte putem aminti: Drăcşani (440 ha pe valea Sitnei), Negreni (304 ha pe valea Başeu), Cal Alb, Hăneşti, Mileanca si Havârna.

Informatii despre regiunea Moldova

Alte judete din Moldova

    »  Bacau
    »  Galati
    »  Iasi
    »  Neamt
    »  Vaslui
    »  Vrancea


Informatii despre judetul Botosani

Pensiuni si Hoteluri din Botosani

    »  Botosani ( 1 )

»  vezi toate unitatile  

Obiective turistice din Botosani

    »  Botosani ( 2 )

»  vezi toate obiectivele