Judetul Vaslui
Istoric
Cercetarile arheologice au demonstrat ca teritoriul orasului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi timpuri, inca din comuna primitiva. Materialele descoperite atesta prezenta unei populatii stabile incepand din neolitic pana in epoca migratiilor.
Popularea zonei in feudalism s-a facut in functie de conditiile istorice, precum si de terenurile agricole, sursele de apa si caile de comunicatie. Loc de popas si adapost pe drumul comercial dintre Halici si Dunare, care facea legatura dintre cetatile de pe tarmul Marii Negre si cele de la Marea Baltica, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar si una din asezarile medievale de seama ale Moldovei, alaturi de Suceava, Roman sau Siret. Targul Vasluiului isi afirma importanta atat pe taramul comercial, cat si pe acela politic si strategic.
Incepand cu sec. XIV-lea aceasta asezare face parte din categoria targurilor cu o populatie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel in sec. XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populatie ce se apropia de cea a Iasului.
Vaslui este atestat documentar din anul 1375, iar in anul 1470 a devenit resedinta domneasca a lui Stefan cel Mare, importanta sa creste considerabil din anul 1490, cand Stefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieste Curtea Domneasca si construieste in amintirea bataliei de la Podul Inalt, spre vesnica amintire, o frumoasa biserica. Un hrisov de la 1491 ilustreaza pretuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el targul nostru, cand domnitorul daruieste Vasluiului 17 sate. In pamantul de margine au fost saditi atunci zece stejari si un frasin, in trunchiurile carora, mai tarziu, mesteri priceputi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
Dupa moartea marelui voievod, orasul Vaslui decade. Curtea Domneasca se ruineaza, populatia lupta pentru pastrarea privilegiilor. Targul Vasluiului ramane o asezare linistita, peste care au trecut hoardele tatare si turcii, distrusa si apoi renascuta, nu la faima de odinioara de care amintesc documentele.
Indeletnicirile care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor au fost albinaritul si pescuitul. Doua scrisori catre negustorii din Brasov, una datata 1641, alta 1650, amintesc despre mierea, ceara si pestele ce erau la mare cautare in tinutul de peste munti. Oamenii acestor pamanturi ale Moldovei, numai deal si vale, au fost si sunt si astazi, iscusiti cioplitori in piatra, tesatori, fierari.
In 1939 abia, asa cum apare entuziast intr-o publicatie a vremii, Gazeta Vasluiului, apare un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepa.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevarat in anul 1968, cand orasul devine capitala judetului Vaslui. In 10 ani populatia creste de la 19.820 la 45.000 de locuitori in 1978, astfel ca in anul 1979, Vasluiul capata statutul de minicipiu. Astazi este un insemnat centru social-economic in aceasta parte a Moldovei -industria constructoare de masini - ventilatoare si reductoare, suruburi, industria chimica - fire poliesterice, industria materialelor de constructii, lemnului, textila si a confectiilor, alimentara etc.
Asezare
Judetul Vaslui este situat în partea de Est a tarii si are o suprafata de 5297 Km2 ceea ce reprezinta 2,2% din suprafata totala a României; se învecineaza la Sud cu judetul Galati, la Vest si Sud-Vest cu judetul Neamt, Bacau si Vrancea, iar la Nord cu judetul lasi. Limita estica este marcata de catre Valea Prutului care este în acelasi timp si granita naturala cu Republica Moldova.
Relief
Relieful colinar cu vai serpuitoare si culmi domoale ofera un peisaj placut, blând si reconfortant. Principalele unitati de relief de pe teritoriul judetului sunt Podisul Central Moldovenesc, estul Colinelor Tutovei, dealuri si depresiuni, terase si sesuri.