Judetul Ialomita

Istoric

Descoperirile arheologice atesta ca teritoriu judetului Ialomita este locuit continuu inca din paleolitic, uneltele si obiectele gasite la Cosereni, Bordusani ,Saveni si Dridu demonstrand acest lucru. Urme materiale specifice culturii neolitice s-au gasit in 15 localitati ialomitene. Epoca bronzului arata ca purtatorii aceslei culturi, care au trait pe teritoriul actual al judetului lalomita, practicau agricultura, olaritul, prelucrarea pietrei si cromului, aveau legaturi semnificative, inclusiv culturale, cu lumea heladica si miceniana.
Prezenta scitilor este dovedita de descoperirile facute la Hagieni si Ograda. Populatia geto-daca, superioara numeric si cultural, i-a anihilat. Triburile geto-dace din aceasta zona au avut legaturi stranse cu tracii din dreapta Dunarii, cu grecii, dar mai ales cu cetatile de pe malul Marii Negre: Histria, Calatis, Tomis.
Cercetarile arheologice efectuate in Ialomita au pus in evidenta existenta a 48 de asezari getice, situate pe principalele cursuri de ape curgatoare: Ialomita, Bratul Borcea si Prahova, precum si in jurul lacurilor Dridu, Fundata, Amara si Strachina. Cea mai reprezentativa este cetatea fortificata de la Piscu Crasani, intre satele Copuzu si Crasani, comuna Balaciu, pe malul drept al raului lalomita.
Istoricul Vasile Parvan afirma ca acesta este Helis, celebru oras antic. Colonizarea Daciei de catre romani are si aici numeroase urme arheologice. in peste 30 de asezari. Cea mai importanta se afla la Dridu, ajunsa resedinta domneasca temporara in sec. al XVI-lea.

Asezare

Judeţul Ialomiţa se află în partea de sud-est a ţării, în Câmpia Bărăganului, diviziune estică a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiţei şi la interferenţa unor vechi şi importante drumuri comerciale, prin care capitala ţării este legată cu Moldova şi cu litoralul Mării Negre.
Vecinii judeţului Ialomiţa sunt :
la Nord - judeţele Brăila şi Buzău ;
la Nord-Vest – judeţul Prahova ;
la Vest – judeţul Ilfov ;
la Sud – judeţul Călăraşi ;
la Est – judeţul Constanţa.

Relief

Relieful judeţului Ialomiţa poartă amprenta situării sale în diviziunea estică a Câmpiei Române – Bărăganul, fiind dominat de câmpuri tabulare întinse şi lunci. Circa 65% din suprafaţa judeţului aparţine Câmpiei Bărăganului, 15% Luncii Dunării, 9% Câmpiei Vlăsiei şi 11% luncii Ialomiţei şi câmpiei de divagare Argeş – Buzău.
Din punct de vedere geologic, zona Ialomiţei este un bazin de sedimentare maritimă lacustră.
Altitudinal, relieful în judeţ se desfăşoară în trepte de la nord la sud şi de la vest spre est. Zona cea mai înaltă – 91 m se află pe Platoul Hagienilor, lângă satul Platoneşti, ei alăturându-i-se Piscul Crăsani – 81 m şi Câmpul Grindu – 71 m. Altitudinea minimă este de 8 m, în nordul incintei îndiguite a Braţului Borcea.

Informatii despre regiunea Muntenia

Alte judete din Muntenia

    »  Arges
    »  Braila
    »  Bucuresti
    »  Buzau
    »  Calarasi
    »  Dambovita
    »  Giurgiu
    »  Ilfov
    »  Prahova
    »  Teleorman


Informatii despre judetul Ialomita

Pensiuni si Hoteluri din Ialomita

    »  Urziceni ( 1 )

»  vezi toate unitatile  

Obiective turistice din Ialomita

    »  Amara ( 1 )
    »  Slobozia ( 1 )

»  vezi toate obiectivele