Episcopia Husilor

Judet: Vaslui       Localitate: Husi

Episcopia Husilor (cod LMI 2004: VS-II-a-A-06839)
Instalatã în 1598 în curtea domneascã ctitoritã de Stefan cel Mare, la sfârsitul secolului al XV-lea. În 1949 a fost desfiintatã, fiind cumulatã cu cea a Romanului pânã în 1996, când a fost reactivatã. În acesti ani a functionat ca asezãmânt mãnãstiresc. Initial, eparhia Husilor cuprindea tinuturile: Fãlciului (de o parte si de alta Prutului), Lãpusnei, Orheiului si Soroca din Basarabia, pierdute la 1812. În 1913 a primit, în schimb, tinutul Vasluiul, iar în 1852, tinuturile Tutovei si Covurluiului. În 1864, în locul tinutului Covurlui, a preluat tinutul Cahul, pierdut în 1878. La data desfiintãrii, teritoriul sãu de jurisdictie era compus din judetele Fãlciului, Tutovei si Vasluiului (astãzi, judetul Vaslui).
O bunã parte din ierarhii de la Husi si-au înscris cu cinste numele în sirul marilor personalitãti culturale ale tãrii: mitropolitul Dosoftei, autorul lucrãrii „Psaltirea în versuri” (1673); Mitrofan, cel care a tipãrit „Biblia de la Bucuresti” în 1688; Veniamin Costache, membru fondator al Academiei Mihãilene din Iasi (1836); Melchisedec ªtefãnescu, membru al Societãtii Academice Române (1870); Iosif Gheorghian, membru de onoare al Academiei Române (1901); patriarhul Nicodim Munteanu, membru de onoare al Academiei Române (1918); Iacov Antonovici, membru corespondent al Comisiunii Monumentelor Istorice (1914) si al Academiei Române (1919), ctitorul muzeului eparhial (1926); Grigorie Leu, care a înzestrat episcopia cu o tipografie (1942); P.S. Ioachim, întemeietorul depozitului de carte veche (1983) si al actualului muzeu eparhial (1996-2004).
Pe lângã episcopie au functionat, cu intermitente, în chilii si clãdiri proprii, o serie de scoli: scoala întemeiatã din porunca domnului Grigore II Ghica, în care se preda ceaslovul si psaltirea în limba slavonã si românã (1747), scoala de catiheti (1846–1859, 1892-1949), seminarul ortodox (1852-1893, 1919-1931), ultimele douã reluându-si activitatea dupã 1996, în sediu nou.

Biserica „Sf. Apostoli Petru si Pavel” (1495), palatul episcopal (1782–1792), înglobând si pivnitele casei domnesti, chiliile, zidul de incintã (1826 –1848) si turnul de poartã cu clopotnitã (1938) alcãtuiesc un ansamblu omogen, desi construit în etape diferite, îndatorat morfologic stilurilor baroc si neoclasic.
Biserica „ Sfintii Apostoli Petru si Pavel” a Episcopiei Husilor, mun. Husi, str. M. Kogãlniceanu, nr. 19 (cod LMI 2004: VS-II-a-A-06839.01)
Construitã între 1753 si 1756 de cãtre episcopul Inochentie, cu sprijinul domnului Matei Ghica, biserica actualã pãstreazã temeliile si pisania în limba slavonã a bisericii domnesti ctitoritã în 1495 de Stefan cel Mare. A fost, pe rând, bisericã domneascã, bisericã de mãnãstire si, din 1598 pânã azi (cu o întrerupere între 1949 si 1996), catedralã a Episcopiei Husilor. Arsã si avariatã de cutremure, a fost reparatã de mai multe ori, suferind transformãri majore. Dupã cutremurul din 1802, a fost reclãditã de la nivelul ferestrelor, fãrã turla de pe naos, refãcutã, la 1887-1889, de episcopul Silvestru Bãlãnescu. În 1849, catapeteasma pictatã în 1784 de zugravul Nicolae Moscovli, a fost înlocuitã cu una nouã, de episcopul Sofronie Miclescu. Între 1910 si 1911, în timpul episcopului Conon Arãmescu-Donici, s-a mãrit pridvorul, adãugându-se cele douã vesmântarii, de o parte si de alta a absidei altarului, mãrindu-se, totodatã, si proscomidia. Din cauza cutremurelor, pridvorul a fost modificat din nou între 1941 si 1945. Dupã 1996, biserica a fost consolidatã, pictura muralã refãcutã, iar iconostasul si mobilierul au fost înnoite.
Bisericã de plan triconc, cu turlã pe naos si turn-clopotnitã pe pronaos. Fatadele de facturã barocã pãstreazã organizarea traditionalã pe douã registre separate de un brâu. La interior, este acoperitã cu o calotã pe pandantivi si arcuri dublou în pronaos, o turlã de sectiune octogonalã, sprijinitã pe arcuri dublou si coloane adosate în naos si semicalote în altar si absidele laterale. Pictura muralã datoratã lui Gheorghe Tattarescu (1890-1891) a suferit repictãri în 1943-1945 si 1997-1998. În catedralã sunt înmormântati episcopii: Inochentie (1752-1782) si Meletie Istrati (1851-1857), iar în curte se aflã cenotaful lui Veniamin Costache, episcop al Husilor (1792-1796) si mitropolit al Moldovei (1803-1843), ridicat de episcopul Silvestru Bãlãnescu în 1893, mormintele episcopilor: Iacov Antonovici (1924-1931) si Grigorie Leu (1940-1949).
Colectia de artã si obiecte bisericesti este expusã în cadrul Muzeului eparhial, aflat într-un sediu propriu de pe str. 1 Decembrie, nr. 10, si la Muzeul judetean Vaslui.

Palatul episcopal al Episcopiei Husilor, mun. Husi, str. M. Kogãlniceanu, nr. 19, jud. Vaslui (cod LMI 2004: VS-II-m-A-06839.02)
Construit între 1771 si 1792, la initiativa episcopului Inochentie si terminat de episcopul Iacob Stamati, pe locul caselor episcopale, arse în 1711 si refãcute în 1714 de episcopul Sava, cu ajutorul domnului Nicolae Mavrocordat, pe ruinele fostului palat domnesc (sec. XV-XVII), înglobând si pivnitele din vremea lui Stefan cel Mare. Potrivit schitei lui Dan Iorest din 1771, „casa de piatrã ce s-a fãcut acum, pe beciuri”, avea plan rectangular, douã niveluri, cu acces principal din curtea interioarã, acoperis în patru ape si învelitoare din sindrilã. Arsã în 1813, a fost reclãditã de episcopul Sofronie Miclescu în 1849. Fatadele au suferit unele transformãri în 1890 si 1934-1938, când au fost modificate cerdacele de pe laturile de sud si nord.
Fost sediu al muzeului eparhial, întemeiat de episcopul Iacov Antonovici, între anii 1926-1949 si reactivat de cãtre P.S. Ioachim, în 1983-2004, precumsi al muzeului municipal, între 1960-1982, astãzi functioneazã cu destinatia de locuintã a episcopului.
Clãdire de plan dreptunghiular, cu decrosuri pronuntate pe fatadele de est, nord si sud, parter si etaj pe pivnite anterioare (sec. XV). La interior, încãperile sunt ordonate simetric, organizate în functie de un hol central cu scãri monumentale de lemn. Fatadele au o ordonantã neoclasicã, cu elemente baroce.

Pivnitele casei domnesti de la Episcopia Husilor, mun. Husi, str. M. Kogãlniceanu, nr. 19, jud. Vaslui (cod LMI 2004: VS-II-m-A-06839.03)
Din casa domneascã, construitã de Stefan cel Mare în secolul al XV-lea, se pãstreazã doar pivnitele ce au fost înglobate, în secolele XVII-XVIII, în actualul palat episcopal.
Încãperi cu ziduri din piatrã si cãrãmidã cu bolti semicilindrice si scãri de piatrã.

Turnul de poartã si clopotnita Episcopiei Husilor, mun. Husi, str. M. Kogãlniceanu, nr. 19, jud. Vaslui (cod LMI 2004: VS-II-m-A-06839.04)
Ctitorit la 1938 de episcopul Nifon Criveanu, dupã un proiect întocmit de arhitectul D. Ionescu-Berechet, pe locul vechii porti, din timpul domnului Petru Rares (1527-1538, 1541-1546), reclãditã în 1714 de episcopul Sava, cu sprijinul domnului Nicolae Mavrocordat si refãcutã de episcopul Sofronie Miclescu în 1849, o datã cu zidul de incintã.
Turnul clopotnitã, de sectiune pãtratã, cu patru niveluri, are la bazã poarta carosabilã cu deschidere semicircularã. Este sprijinit la colturi de contraforturi în trepte si flancat de douã corpuri scunde, cu acces spre turn si locuinta portarului. Camera clopotelor este marcatã printr-un registru de ocnite în acoladã.

Zidul de incintã si chiliile Episcopiei Husilor, mun. Husi, str. M. Kogãlniceanu, nr. 19, jud. Vaslui (cod LMI 2004:VS-II-m-A-06839.05)
Zidul de incintã si chiliile au fost realizate între 1826 si 1849 de cãtre episcopul Sofronie Miclescu, pe locul vechilor constructii de piatrã, ridicate în 1714 de episcopul Sava, cu ajutorul domnului Nicolae Mavrocordat, refãcute de episcopul Inochentie în 1771-1774 si renovate de episcopul Nifon Criveanu, în 1934. În 1771, incinta, de plan dreptunghiular, adãpostea: biserica ctitoritã de Stefan cel Mare, cismeaua cea mare (la sud de bisericã), cismeaua micã pentru cuhnie si cai (sud), chiliile vechi (sud-vest), casa de piatrã „ce s-a fãcut acum pe beciuri” (azi, palatul episcopal), cuhnia si bucãtãria „asemenea acum fãcute” (sud), portita care ducea spre grãdinã si râmnicul de piatrã (sud-est), jignita (nord-est), chiliile vechi, „proaste” (nord-est), poarta (unde se aflã si astãzi), portita, care ducea spre livadã (vest), în care se afla locuinta clopotarului si fântâna „pe oale”. În afara incintei, în partea de est, era scoala.
În chilii a functionat scoala de cântãreti (1846-1859, 1892-1939) si seminarul (1851-1859, 1919-1931).
Corpul de chilii, actual, situat pe latura de nord-est a incintei, are plan dreptunghiular, cu încãperi dispuse în filã si portic cu coloane din cãrãmidã, azi vitrat. Gardul, cu parapet din piatrã si grilaj metalic, urmeazã traseul fostului zid de incintã.

Muzeul eparhial Husi, mun. Husi, str. 1 Decembrie nr. 10
Muzeul eparhial din Husi a fost constituit de cãtre episcopul cãrturar, Iacov Antonovici în anul 1926, având drept custode pe pasionatul colectionar, preotul Vasile Ursãcescu, ambii membri corespondenti ai Comisiunii Monumentelor Istorice, din 1914, respectiv, 1924. În anul 1949, o datã cu desfiintarea episcopiei, muzeul si-a încetat activitatea, iar cea mai mare parte a bunurilor s-au risipit. Prin strãdania P.S. Ioachim, episcop al Husilor, muzeul a fost reorganizat în perioada 1893-1996, în palatul episcopal. Din anul 2004, functioneazã în spatiul actual, special amenajat, într-o clãdire de la sfârsitul secolului al - XIX-lea, donatã de Mihai Berea din Bucuresti. Valoarea intrinsecã a acestui muzeu si contributia realizatorilor a fost rãsplãtitã de Ministerul Culturii si Cultelor, în 2004, cu premiul special pentru muzeologie „Iulian Antonescu”.
Asezãmânt de culturã si spiritualitate ortodoxã, muzeul cuprinde cele mai valoroase mãrturii de artã plasticã si decorativã din eparhia Husilor (sec. XVI -XIX), precum si un important tezaur de carte veche româneascã si strãinã (sec. XVII-XIX).

Galerie Foto

Comentarii (1) Adauga comentariu la Episcopia Husilor

Email(*) Comentariu(*)   Introduceti codul de mai sus(*)  [Termeni si conditii]

Mesaj postat de GHIMICI_BOS in urma cu 1019 zile SUNT ANDREI UN FOST ELEV AL SEMINARULUI,MERITA SA MERGETI SA VEDETI O ASEMENEA ASEZARE EPARHIALA DE O FRUMUSETE RAR INTALNITA

Informatii despre regiunea Moldova

Alte judete din Moldova

    »  Bacau
    »  Botosani
    »  Galati
    »  Iasi
    »  Neamt
    »  Vrancea


Informatii despre judetul Vaslui

Obiective turistice din Vaslui

    »  Barlad ( 2 )
    »  Botesti ( 1 )
    »  Cozmesti ( 1 )
    »  Fruntiseni ( 1 )
    »  Garceni ( 2 )
    »  Gherghesti ( 2 )
    »  Husi ( 1 )
    »  Lipovat ( 2 )
    »  Poienesti ( 1 )
    »  Vaslui ( 2 )

»  vezi toate obiectivele