Muzeul de Etnografie al Vaii Teleajenului

Judet: Prahova       Localitate: Valenii de Munte

Muzeul evoca lumea rurala din Valea Teleajenului, cale de legatura intre Muntenia si Ardeal. Prima sala cuprinde exponate ce vorbesc de ocupatiile de baza ale locuitorilor de pe Valea Teleajenului, prelucrarea lanei, lemnului si pastoritului. Piesele sunt asezate in ordinea etapelor de prelucrare cu o succesiune logica de operatii pentru obtinerea si prelucrarea fibrelor textile premergatoare tesutului. Cea mai importanta operatie este tesutul (sunt razboaie orizontale si verticale) care incheie linia tehnologica de prelucrare textila. Produsele finite - covoarele muntenesti, stergarele sunt obiecte etnografice deosebite care impodobesc expozitia. Prelucrarea lemnului a dat nastere la vestitele lazi de zestre care insoteau fetele de maritat cand veneau la noua gospodarie. Lazile de zestre, masa-tron, scaunele, sunt lucrate in tehnici arhaice de ornamentare ca cioplitul si crestatul cu dalta si cutitul, realizate din fag. Urmatoarea sala se prezinta un interior de casa taraneasca, ocupatia prelucrarii fructelor, portul popular al locuitorilor, etc.
Valea Teleajenului are un fond folcloric extrem de bogat şi variat. Căile comerciale prin care se realizau schimburile de mărfuri între Transilvania şi Ţara Românească au atras oameni veniţi din diferite regiuni geografice, încât cu timpul în această regiune, s-a realizat o interferenţă de datini, tradiţii şi concepţii determinând o bogată viaţă spirituală. Printre principalele îndatoriri ale muzeului se numără şi permanenta preocupare de a valorifica memoria locurilor, aduce punerea în circulaţiei publică a tezaurului de mărturii pe care îl obţine.

În toamna anului 2001, după mai mulţi ani de la elaborarea proiectului tematic, au început lucrările de organizare a Muzeului de Etnografie al Văii Teleajenului, iar pe data de 31 octombrie 2002 a avut loc inaugurarea expoziţiei permanente. Muzeul funcţionează în sediul refăcut al clădirii anexe a "Şcolii de misionare", şcoală înfiinţată de Nicolae Iorga în anul 1922.
În casa monument istoric din centrul vechi al oraşului aparţinând secolului al XVIII-lea, de pe strada George Enescu nr. 3, a locuit Nicolae Iorga cu familia în perioada 1910 - 1940, fiind a doua locuinţă din Vălenii de Munte. Monument de arhitectură, aparţinând păturii înstărite de la oraşe din zona subcarpatică, casa a fost construită în stil românesc. Proporţiile armonioase, elemente de decor artistic lucrate, fac din această casă un monument reprezentativ.

Aşezată cu faţa spre sud, după datină, are o lungime de 15 m şi o lăţime de 13,5 m. La subsol se află un beci, construit din bolovani de râu, care se întinde pe toată suprafaţa casei. Intrase în beci se face printr-un gârlici. Uşile beciului atrag atenţia, imitând o împletitură de lemn situată în partea laterală - vestică a clădirii. Cerdacul larg este sprijinit de o coloană formată din 12 stâlpi ale căror capiteluri sculptate cu motive de tradiţie brâncovenească, reprezintă grinlande cu terminaţi în formă de melc şi frunze stilizate, sunt elemente decorative de înalt nivel artistic.

Arcurile deschise în zid stau între stâlpi înalţi care sprijină acoperişul în patru ape ce protejează casa de munte, acoperişul schimbat de profesorul Nicolae Iorga din material de şindrilă în ţiglă în formă de solz de peşte.

După 1910 profesorul Nicolae Iorga a construit Corpul "B" şi "C" ce aveau ca destinaţie dormitoarele copiilor, bucătarii şi sufragerie, armonios încadrate în arhitectura casei.

La 28 noiembrie 1965 la Vălenii de Munte se oficia, când se comemorau 25 de ani de la asasinarea savantului, inaugurarea Muzeului Memorial "Nicolae Iorga". Ceremoniile s-au desfăşurat în prezenţa academicienilor Perpesicius şi Andrei Oţetea şi a arheologului Nicolaescu Plopşor, a altor oameni de cultură, a oficialităţilor judeţene şi locale, a sute de cetăţeni din localitate.

Casa a avut proprietari de seamă, polcovnicul Pauca, inginerul Gheorghe Pănculescu, sau oaspeţi de seamă ca: consulul englez E. Blutte (în 1833) care îl vizitează pe N. Filipescu (boier din Drajna), Alexandre Eiffel care colaborează cu inginerul Gh. Pănculescu (participant la construirea Turnului Eiffel din Paris), Prinţul Carol şi Principesa Elisabeta în 1912, Măria Sa Regina Maria în 1922 însoţită de principesele Ileana (a României), Irina (a Greciei)şi principele Nicolae, fratele lui Carol, regele Ferdinand în 1924 împreună cu prinţul Paul al Greciei, Carol în 1930 şi în 1936.

Casa este împărţită în interior de o tindă mediană în două părţi, fiecare având două camere: Biroul, dormitorul, salonul de primire al doamnei Ecaterina Iorga şi salonul mare al oaspeţilor.

Mobila, tablourile de familie, prezenţa detaliului în aranjament îţi dezvăluie preocupări care merg către tradiţie, către arta populară şi artizanală românească. casa reconstituie cu fidelitate cadrul interior în care a locuit savantul, o casă fiecare îşi aşteaptă stăpânul în orice moment.

Corpul B adăposteşte documente ce vorbesc despre familia savantului, despre activitatea dinamică şi fecundă în dezvoltarea conştiinţei naţionale a Ligii Culturale al cărui secretar şi preşedinte a fost Nicolae Iorga, despre recunoaşterea meritelor sale de societatea românească şi mondială oglindită în diplomele primite şi medalii, despre omul politic deputat în parlamentul ţării, ca preşedinte al Partidului Naţional - Democrat sau Consilier regal.

Legătura cu românii din America evidenţiată în mărturiile documentare, legătura cu Franţa prin conferinţele şi cursurile ţinute la Sorbona sau la Şcoala Română de la Fontenay - aux - Roses, legătura cu centrele culturale din italia - Roma şi Veneţia, cu oameni de cultură din Europa la Congresele internaţionale de istorie sau alte ocazii, sunt dovezile unei munci titanice.

Nu lipsită de importanţă este activitatea savantului Nicolae Iorga la Vălenii de Munte. Mărturii despre înfiinţarea cu ajutorul colaboratorilor săi a aşezămintelor culturale: Universitatea Populară de vară "Nicolae Iorga", Tipografia "Datina Românească", Şcoala de misionare şi morale "Regina Maria", Aşezământul "Ferdinand" pentru misionari, Aşezâmântul Principesa Ileana, şcoala artelor uitate cu atelierele de pictură veche, ceramică şi ţesături de covoare, "Muzeul de artă veche religioasă", Teatrul în aer liber, "Căminul Bercu" pentru găzduirea studenţilor străini, "Biblioteca Cuvântul", se află în Complexul Muzeal de la Vălenii de Munte, a transformat vechiul târg într-un centru cultural ce a contribuit la consolidarea unităţii naţionale.

Muzeul organizează expoziţii temporare care aduc noutatea, frumuseţea şi originalitatea pieselor muzeale, o şcoală a bunului gust, în care instruirea şi educaţia vizitatorului reprezintă scopul acestui aşezământ.

Galerie Foto

Comentarii (0) Adauga comentariu la Muzeul de Etnografie al Vaii Teleajenului

Email(*) Comentariu(*)   Introduceti codul de mai sus(*)  [Termeni si conditii]

Informatii despre regiunea Muntenia

Alte judete din Muntenia

    »  Arges
    »  Braila
    »  Bucuresti
    »  Buzau
    »  Calarasi
    »  Dambovita
    »  Giurgiu
    »  Ialomita
    »  Ilfov
    »  Teleorman


Informatii despre judetul Prahova

Pensiuni si Hoteluri din Prahova

    »  Azuga ( 10 )
    »  Banesti ( 4 )
    »  Breaza ( 11 )
    »  Brebu ( 1 )
    »  Busteni ( 23 )
    »  Campina ( 2 )
    »  Cerasu ( 1 )
    »  Cheia ( 13 )
    »  Comarnic ( 3 )
    »  Cornu ( 1 )
    »  Dumbravesti ( 1 )
    »  Ploiesti ( 1 )
    »  Poiana Tapului ( 3 )
    »  Sinaia ( 20 )
    »  Slanic ( 1 )
    »  Valea Doftanei ( 6 )
    »  Valenii de Munte ( 2 )

»  vezi toate unitatile  

Obiective turistice din Prahova

    »  Brebu ( 1 )
    »  Cheia ( 2 )
    »  Maneciu ( 1 )
    »  Ploiesti ( 4 )
    »  Seciuri ( 1 )
    »  Sinaia ( 3 )
    »  Slanic ( 3 )
    »  Valea Doftanei ( 2 )
    »  Valenii de Munte ( 3 )

»  vezi toate obiectivele