Castelul Bran

Judet: Brasov       Localitate: Bran

Castelul Bran este un monument istoric şi arhitectonic, situat în Pasul Bran-Rucăr.

Castelul Bran se situează la mai puţin de 30 km de Braşov, pe şoseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu şi care leagă Braşovul de Câmpulung. Castelul Bran este construit pe o stâncă, într-un punct cheie din punct de vedere strategic. El adăposteşte în acest moment muzeul Bran, muzeu ce se întinde pe cele 4 etaje ale castelului. La muzeu sunt expuse colecţii de ceramica, mobilier, arme şi armuri, iar în curtea castelului se află un mic muzeu al satului, cu case tradiţionale din regiunea culoarului Rucăr-Bran.

ISTORIC:
Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) la 19 noimebrie 1377 în Zvolen confirmă saşilor din Scaunul Braşovului (totaque communitas Saxonum sedis Brassouiensis) dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala şi cu meşterii lor, o nouă cetate de piatră la Bran (promiserunt novum castrum in lapide Tydrici edificare). Cu această ocazie, regele promite braşovenilor că, dacă Ţara Românească va ajunge "în mâinile noastre", atunci vama va fi mutată de la Rucăr (Ruffa Arbor) la Bran. Referinţa din textul documentului din 1377 cu privire la o "nouă cetate de piatră", permite deducţia că fortificaţia de piatră, ce urma să fie edificată pe acest loc, a fost precedată de o întăritură de graniţă mai veche. Această cetate, probabil din lemn, va fi fost ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225. Ea este atribuită magistrului Theodorikus. În secolul al XIII-lea teritoriul cetăţii Bran a fost supus jurisdicţiei comitatului regal de Alba Iulia.
În anul 1395 Sigismund de Luxemburg, împărat german şi rege al Ungariei, a folosit castelul Bran ca bază strategică pentru o incursiune în Ţara Românească, în urma căreia l-a îndepărtat pe voievodul Vlad Uzurpatorul, rivalul lui Mircea cel Bătrân, vasalul său.
În 1407 Sigismund îi acordă lui Mircea stăpânirea castelelor Bran (fără domeniul aferent) şi Bologa. Branul rămâne sub autoritatea Ţării Româneşti până în 1419.
În anul 1427 castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului Braşovului în cea a coroanei Ungariei, care a finanţat lucrările de fortificare şi de extindere. În 1498 cetatea Branului a fost închiriată de regalitatea maghiară către scaunul Braşovului.
În 1920, Consiliul Orăşenesc Braşov a donat Castelul Bran reginei Maria a României, în semn de recunoştinţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Regina l-a amenajat şi l-a lăsat moştenire fiicei ei, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. După expulzarea din ţară a familiei regale, în 1948, Castelul Bran a intrat în proprietatea statului român, fiind abandonat şi devastat. Castelul s-a redeschis apoi vizitelor publice în 1956, fiind parţial amenajat ca muzeu de istorie şi artă feudală. În 1987 a intrat în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993.


Deşi a intrat în circuitul şi folclorul turistic drept castelul lui Dracula, aici turnându-se şi un film, “Interviu cu un vampire”, se pare că Vlad Ţepeş nu a locuit niciodată la castel. Recent el a fost restituit în natură de statul român lui Dominic de Habsburg şi celor două surori ale sale, în calitate de moştenitori ai principesei Ileana. Proprietarii s-au angajat ca timp de trei ani să nu-i schimbe destinaţia de muzeu. România şi-a asumat şi costurile renovării şi întreţinerii castelului şi are un drept de preempţiune pentru achiziţia viitoare a castelului.


Castelul Bran – Scurt ghid:

Castelul Bran, unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura medievala din Romania, cu functii istorice, militare si economice, este cunoscut de catre turistii din intreaga lume drept Castelul lui Dracula.
Majoritatea turistilor, dupa ce viziteaza castelul Bran, pleaca dezamagiti ca nu l-au intalnit pe Dracula-Vampirul care suge sangele oamenilor, cunoscut din filme si asociat cu figura domnitorului roman Vlad Tepes-Dracula.
Si nu-l intalnesc pentru ca vizitatorii nu fac distinctie intre o realitate istorica si o povestire la originea careia stau atat personajul din romanul lui Bram Stoker, intitulat Dracula, in care actiunea are la baza credintele populare despre strigoi si vampiri cat si legendele despre Vlad Tepes, in special acelea care-l prezinta ca pe un voievod crud.


Castelul Bran - este organizat pe 5 nivele:

PARTER

Intrarea in Castelul Bran se face la capatul unor scari de piatra roase de vreme.
Usa de lemn masiv poarta pecetea vremii iar ferestrele de la acest nivel sunt zabrelite.

Camera de garda
Este prima incapere de la parterul Castelului Bran fiind amplasata in turnul de sud prezintă spre nord o uşă cu ancadrament de piatră în stil gotic transilvănean, care se deschide spre un gang, odinioară închis probabil de o hersă, distingându-se în pereţi nişte canale verticale.
Caminul specific romanesc, amenajat in perioada interbelica, candelabrul de fier cu ornamente stilizate si vasele masive de metal din sec. al XVIII-lea si al XIX-lea completeaza spatiul expozitional.

Capela Principelui Mircea
Amplasata la baza turnului de veste, capela a fost amenajata si pictata in anul 1927 de catre Arthur Verona in stil neobizantin.
Catapeteasma a fost adusa de la muntele Atos iar in capela a fost depus sarcofagul Principelui Mircea, decedat in anul 1916 ca urmare a epidemiei de febra tifoida din timpul primului razboi mondial.

ETAJ 1

Dormitorul Reginei Maria
Dormitorul Reginei Maria este decorat intr-un stil eclectic, personal, elementele Art-Nouveau coexista cu cele de inspiratie bizantina si renascentista.
Mobilierul, realizat la comanda Reginei Maria este amplasat de jur imprejurul peretilor:
• masutele hexagonale cu un decor Art-Nouveau
• masute crestate cu rozete romanesti
• scaunelul rustic
• jiltul neobrancovenesc
Se remarca divanul acoperit cu perne decorative, biroul cu elemente ale Renasterii engleze, fotoliul tapitat cu piele, paravanul pentru semineu din fier forjat si cuvertura de masa cu motive florale lucrata manual cu matase naturala.
Sunt expuse o serie de obiecte sacre: icoane, sfesnice, un iconostas, o candela, un crucifix, o statueta Pieta cu un soclu sub forma de capitel baroc si obiecte de arta orientala: vase de ceramica si metal din sec. al XVIII-lea si al XIX-lea si doua covoare orientale.
Florile erau un element decorativ obligatoriu in interioarele create de Regina Maria, oferind gratie si feminitate incaperilor.
Pentru dormitor a fost aleas crinul, asa cum apare in imaginea de epoca, acesta fiind si simbolul Reginei Maria.

Sala gotica
In sala cu boltire in ogiva si usile decorate cu motivul vulturului bicefal preluat de pe lada de Renastere tarzie datata 1736, realizate in perioada interbelica odata cu semineul de zidarie, sunt expuse lucrari de arta gotica:
• sculptura in lemn de cires Sfanta Ana, Fecioara Maria, Iisus-copil
• statueta de piatra Madona cu Pruncul
• un panou de altar pictat reprezentand un episcop
Mobilierul gotic este reprezentat de o masa din sec. al XIV-lea, folosita probabil intr-o manastire si o lada sculptata din sec. al XVI-lea.

Salonul mare
Ultima camera a etajului I din Castelul Bran, prezinta pe latura de nord, silueta drapata pictata in fresca de langa usa scarii secrete aminteste de vizita doamnei Stanca, sotia lui Mihai Viteazul, si fiul acesteia, Nicolae Patrascu, in anul 1600.Semineul de zidarie cu elemente de lemn si metal este decorat cu un ornament metalic in stil Secession.
In perioada interbelica, Regina Maria a amenajat in acesta camera “Salonul mare”, astazi fiind expusa o garnitura de sufragerie lucrata probabil intr-un atelier regional german in sec. al XIX-lea, achizitionata de muzeu.

ETAJ 2

Cameră de trecere
Încăperea prezintă patru uşi din lemn pictat cu motive săseşti pe fond verde cu flori şi un şemineu cu cahle pictate cu motivul arborelui vieţii sub forma vasului cu flori. Ca mobilier este prezentat un jilţ în stil neoromânesc de la începutul sec. al XX-lea, sculptat cu antrelacuri.

Salonul Biedermeier
Încăperea cu soba decorată cu cahle pictate de meşterii saşi, expune o garnitură austriacă în stil Biedermeier din secolul al XIX-lea, un mobilier de salon, comod, sobru, elegant prin frumuseţea curburilor, realizat din lemn masiv de nuc şi decorat cu intarsii din lemn de lămâi, şi un secreter german din sec. al XIX-lea, decorat cu încrustaţii din os gravat cu scene de inspiraţie biblică.

Dormitorul Regelui Ferdinand
Camera păstrează în colţul dinspre nord-vest soba din plăci de faianţă italiană, decorată cu peisaje şi reprezentări grafice ale virtuţilor, realizate în tonuri de albastru şi datată 1762. Interiorul prezintă obiecte de mobilier cu o diversitate de forme şi motive caracteristice stilului baroc sau decorate cu ornamente neorenascentiste şi neogotice, unele prezentând unitate de stil cu uşile încăperii. Principala piesă de mobilier, patul cu baldachin, în stil baroc, împreună cu prie-dieu-ul, garnitură cu patul au fost dăruite Reginei Maria de actriţa Marioara Voiculescu. Atmosfera preferată de suverană este completată de obiecte sacre: o candelă, o icoană şi piese de artă populară românească: vase de ceramică şi frumosul covor basarabean.

Sufrageria
Camera cu plafonul format din grinzi pictate cu motive geometrice, vegetale şi blazoane ale unor oraşe din Transilvania, cu ferestrele fixate pe vechile guri de tragere cu ambrazuri şi banchete, iar şemineul decorat cu cahle săseşti pictate cu motivul arborelui vieţii şi prevăzut cu o banchetă, adăpostea în perioada interbelică "Salonul Regelui Ferdinand". Cele două uşi ale încăperii sunt pictate cu motive săseşti din zona Rupea. Garnitura de sufragerie expusă, realizată în sec. al XIX-lea în stil neobaroc este sculptată în lemn masiv cu mascaroni, cariatide, ornamente zoomorfe şi vegetale, iar ceasul cu pendul aminteşte de piesele englezeşti aşa numitele "ceasuri bunic" prezentând în decoraţie crucea gamată, simbolul Reginei Maria.

Donaţia Nicolae Baciu
Prezentată în vechiul dormitor de musafiri Doria din perioada interbelică şi transformat în timpul Arhiducesei Ileana în camera copiilor, donaţia grupează o colecţie de tablouri, obiecte de artă decorativă colecţionate de dl. Nicolae Baciu, avocat, fiu al Branului, care în perioada comunistă a plecat în exil, stabilindu-se la Cannes, în Franţa. Mai sunt expuse cărţi publicate în perioada exilului şi documente. Încăperea păstrează grinzile pictate din perioada interbelică, uşa pictată şi şemineul de cărămidă.

Cameră de trecere
În spaţiul destinat camerei tiroleze din perioada interbelică s-a realizat o cameră de trecere cu deschideri pe cele patru laturi. Se remarcă o vitrină în stil neobaroc, din sec. al XIX-lea sculptată pe cele două lezene cu ghirlande de fructe.

Salonul neorococo
Pe turnul de vest în locul călcătoriei şi camerei cu lenjerie din perioada interbelică au fost amenajate două încăperi cu mobilier neorococo din sec. al XIX-lea. Decoratorul August Bembe din Mainz alege pentru aceste piese pline de eleganţă şi fantezie un finisaj pretenţios cu suprafeţe aurite şi pictate cu flori şi personaje în vestimentaţie de epocă.

Sala cu mobilier rustic
Încăperea prezintă uşa pictată pe fond verde cu motive florale săseşti, iar soba este decorată cu cahle săseşti pictate în sec. al XIX-lea. Piesele de mobilier expuse reprezintă un exemplu de interpretare în manieră populară a stilului baroc, fiind lucrate în sec. al XVIII-lea si al XIX-lea de meşterii austrieci din mediul provincial, care au folosit ca materie primă lemnul de esenţă moale, pictat. Ornamentele preferate sunt cele florale, arhitecturale şi scenele religioase.

ETAJ 3

Anticamera salonului de muzică
Spaţiul rezervat în perioda interbelică pentru " Anticamera salonului de muzică" şi "Odaia săsească" mai păstrează soba săsească decorată cu cahle pictate cu motivul arborelui vieţii sub forma vasului cu flori şi grupează o garnitură de mobilier de la începutul sec. al XVIII-lea, sculptată în lemn de cedru cu antrelacuri, vrejuri şi animale fantastice.

Salonul de muzică şi biblioteca Reginei Maria
Amenajat în vechiul pod al cetăţii "Salonul de muzică şi biblioteca Reginei Maria" devine în perioada interbelică cea mai mare încăpere a castelului. Şemineul situat pe mijlocul peretelui de est aminteşte de vatra cu coş şi laviţele româneşti, iar soba de zidărie dinspre anticamera salonului a fost decorată cu cahle săseşti pictate în sec. al XIX-lea. Stilul eclectic ales în decorarea interiorului este dominat de elementele de inspiraţie rustică: friza de cancee transilvănene aşezate pe poliţa şemineului, etajera încrustată cu rozete în os şi sidef amintind de blidarul românesc sau cele două covoare, oltenesc şi basarabean, aşezate lângă cele două blănuri de urs. Dintre instrumentele muzicale se mai păstrează armoniul „Trayser”, fabricat la Stuttgart. Mobilierul este confortabil, remarcându-se fotoliul din 1914 cu tapiţeria originală, divanul acoperit cu perne, canapeaua şi fotoliile complet tapiţate, iniţial acoperite cu creton, material la modă în perioada interbelică. O măsuţă de inspiraţie spaniolă, cu două elemente de fier încrucişate sub tăblia mesei, poartă crucea gamată, simbol al Reginei Maria. Scafe norvegiene din lemn decorează şemineul, iar icoanele sunt aşezate în nişe, în locuri de taină. Jardiniera metalică amplasată în faţa căminului a fost adaptată de Regina Maria şi folosită ca ladă de lemne, iar atmosfera medievală este sugerată de statueta călăreţului realizată în lemn policrom de Josef Moest. Cărţile, cele mai multe în ediţie de lux, princeps, ocupă trei corpuri ale bibliotecii în fix, ultima vitrină grupând obiectele din metal identificate pentru acest interior în inventarele de epocă.

Sala cu mobilier săsesc
Realizată prin mansardarea unui vechi pod al cetăţii de pe latura nordică în timpul lucrărilor de restaurare interbelice, încăperea adăpostea "Camera secretarului", apoi pe cea a învăţătorului, şi mai păstrează elementele de lemn aparent şi soba decorată cu cahle săseşti pictate în sec al XIX-lea. Piesele de mobilier expuse, pictate policrom cu şablonul în sec. al XVIII-lea si al XIX-lea, sunt rezultatul meşterilor saşi din zona Rupea şi ele făceau parte, de cele mai multe ori din zestrea fetelor. Decorul principal este cel al pomului vieţii sub varianta vasului cu flori de tip renascentist într-o interpretare populară. Pe lângă piesele originale, biroul, care nu este întâlnit în interiorul tradiţional săsesc, a fost realizat pe comandă, la dorinţa Reginei Maria. Efectul decorativ este potenţat de ţesăturile lucrate artistic de pe masă şi pat, dar şi de obiectele de ceramică lucrate în diverse centre de olari din Transilvania.


ETAJ 4

Sala trofeelor de vânătoare
Amenajată în vechiul salon al Principelui Nicolae, încăperea prezintă o nişă în care se află o sobă din plăci de teracotă smălţuite cu motive animaliere, pictată manual într-o factură naivă. Este evidentă importanţa elementelor arhitecturale din lemn de brad aparent, atmosfera fiind completată de câteva piese de mobilier de la începutul sec. al XX-lea, de trofeele de vânătoare şi vasele de faianţă slovacă cu motive zoomorfe.

Sala Regina Maria
Expoziţia documentară vizează importanţa avută de Regina Maria în destinul castelului, prezentând imagini exterioare şi interioare ale reşedinţei de vară, portrete ale Reginei Maria şi obiecte personale. Mai sunt expuse într-o casetă luminată imaginea mormântului "Inima Reginei", aflat într-o nişă la poalele Măgurii Branului şi imaginea casetei din argint aurit în care a fost depusă inima Reginei Maria.

Camera Principelui Nicolae
În perioada interbelică a fost amenajat un apartament al Principelui Nicolae la etajul al IV-lea. Interiorul realizat în vechea odaie a Principesei Maşka mai păstrează o parte din decoraţia cu elemente de brad şi expune o garnitură de mobilier austriacă, pictată cu ornamente Secession, motive preferate de Regina Maria. Din cameră se poate ajunge pe o loggie mică de unde se pot admira împrejurimile.

Galerie Foto

Comentarii (0) Adauga comentariu la Castelul Bran

Email(*) Comentariu(*)   Introduceti codul de mai sus(*)  [Termeni si conditii]

Informatii despre regiunea Transilvania

Alte judete din Transilvania

    »  Alba
    »  Bistrita Nasaud
    »  Cluj
    »  Covasna
    »  Harghita
    »  Hunedoara
    »  Mures
    »  Salaj
    »  Sibiu


Informatii despre judetul Brasov

Pensiuni si Hoteluri din Brasov

    »  Bran ( 43 )
    »  Brasov ( 18 )
    »  Dacia ( 1 )
    »  Dejani ( 1 )
    »  Fundata ( 8 )
    »  Gura Vaii ( 1 )
    »  Harman ( 2 )
    »  Moeciu ( 3 )
    »  Moeciu de Jos ( 26 )
    »  Moeciu de Sus ( 18 )
    »  Montana ( 1 )
    »  Paraul Rece ( 2 )
    »  Pestera ( 3 )
    »  Podu Oltului ( 1 )
    »  Poiana Brasov ( 7 )
    »  Predeal ( 22 )
    »  Predelut ( 4 )
    »  Prejmer ( 2 )
    »  Rasnov ( 13 )
    »  Sacele ( 1 )
    »  Sambata de Sus ( 4 )
    »  Simon ( 9 )
    »  Sirnea ( 2 )
    »  Victoria ( 1 )
    »  Zarnesti ( 9 )

»  vezi toate unitatile  

Obiective turistice din Brasov

    »  Apata ( 1 )
    »  Barcut ( 1 )
    »  Bod ( 1 )
    »  Bran ( 7 )
    »  Brasov ( 28 )
    »  Bunesti ( 1 )
    »  Cata ( 1 )
    »  Cincsor ( 1 )
    »  Cincu ( 1 )
    »  Codlea ( 3 )
    »  Cristian ( 1 )
    »  Crit ( 1 )
    »  Crizbav ( 1 )
    »  Dacia ( 1 )
    »  Drauseni ( 1 )
    »  Fagaras ( 1 )
    »  Feldioara ( 5 )
    »  Felmer ( 1 )
    »  Ghimbav ( 1 )
    »  Halchiu ( 1 )
    »  Harman ( 3 )
    »  Homorod ( 1 )
    »  Jimbor ( 1 )
    »  Maierus ( 1 )
    »  Mercheasa ( 1 )
    »  Mesendorf ( 1 )
    »  Predeal ( 1 )
    »  Prejmer ( 1 )
    »  Racos ( 1 )
    »  Rasnov ( 4 )
    »  Roades ( 1 )
    »  Rodbav ( 1 )
    »  Rotbav ( 1 )
    »  Rupea ( 1 )
    »  Sambata de Sus ( 1 )
    »  Sanpetru ( 1 )
    »  Selistat ( 1 )
    »  Sercaia ( 1 )
    »  Soars ( 1 )
    »  Toarcla ( 1 )
    »  Ungra ( 1 )
    »  Viscri ( 1 )
    »  Vulcan ( 1 )

»  vezi toate obiectivele