Manastirea Brancoveanu

Judet: Brasov       Localitate: Sambata de Sus

Aflată pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munţilor Făgăraş, mânăstirea este renumită ca loc de reculegere, mângâiere şi întărire sufletească pentru credincioşii şi vizitatorii ce se roagă ori poposesc în acest locaş sfânt.

Poporul român, care s-a născut creştin, are prin Mânăstirea Brâncoveanu, ca şi prin celelalte, peste 250 mânăstiri ortodoxe din România, cea mai trainică punte de legătură a tuturor românilor, de-o parte şi de alta a Carpaţilor.

Istoria Mânăstirii Brâncoveanu începe în secolul al XVII-lea. Dacă la începutul secolului XVI avem mai multe mărturii indirecte despre existenţa mânăstirii prin menţionarea unor călugări de aici în diferite acte, dispersate, primele dovezi directe le avem din anul 1654, când satul şi moşia din Sâmbata de Sus au intrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, boier de loc din sudul Carpaţilor. Acesta, se spune că a construit o bisericuţă din lemn pe valea râului Sâmbăta, probabil pentru călugării sihastri de aici. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), a zidit din piatră şi cărămidă o mânăstire.
La sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania abia scăpase de atacurile repetate ale principilor calvini, atacuri ce au continuat însă asupra punctului principal de rezistenţă, credinţa ortodoxă a românilor, urmărind-se, de fapt, deznaţionalizarea lor. Pentru întărirea şi salvarea Ortodoxiei de noul pericol, cel al catolicizării, apărut prin trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brâncoveanu a transformat şi reorganizat vechea mânăstire ortodoxă din Sâmbăta de Sus, cu călugări sihaştri, într-o mânăstire mai mare cu viaţă de obşte (călugări care trăiesc, muncesc şi se roagă împreună), spre a da mărturie în timp despre unitatea de neam şi credinţă a românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor.
Tot aici, voievodul martir, înfiinţează o "Şcoală de grămătici", un atelier de pictură în fresco şi o mică tipografie pe care le instalează în noua incintă, după modelul brâncovenesc folosit în toate ctitoriile domneşti.
Persecuţiile religioase ale stăpânirii austro-ungare au făcut mii de victime printre români. Schimbarea credinţei strămoşeşti a românilor ar fi condus uşor la pierderea identităţii lor naţionale. Rezistenţa românilor ortodocsi s-a organizat îndeosebi în jurul bisericilor şi a mânăstirilor, motiv pentru care , în Transilvania, în 1762 începe calvarul distrugerii acestora. Astfel, mai mult de 150 de mânăstiri şi biserici ortodoxe au fost distruse; cele de lemn incendiate, iar cele de piatră darâmate cu tunurile, de către generalul vienez Bukow. Multă vreme administraţia austro-ungară nu s-a atins de Mânăstirea Brâncoveanu. După decapitarea domnitorului Constantin Brâncoveanu de către turci, în anul 1714, Curtea din Viena a ţinut seama mai întâi de moştenitoare, doamna Marica, soţia acestuia, şi apoi de faptul că mai rămăsese în viaţă un nepot al domnitorului.
Nu de puţine ori episcopii uniţi, au cerut desfiinţarea mânăstirii. Profitând de faptul că în 1782 s-a dispus desfiinţarea tuturor ordinelor călugăreşti, curtea de la Viena, la cererea administraţiei catolice, şi la insistenţele episcopului greco-catolic Grigorie Maior, a trimis în 1785 pe generalul Preiss, care a dărâmat mânăstirea brâncovenilor. Chiliile au fost distruse complet, iar biserica a fost adusă în stare de ruină.
Astfel, ultimul mare bastion al apărării Ortodoxiei din Ţara Făgăraşului, zidit între anii 1696-1698, a fost distrus în anul 1785. După dărâmarea mânăstirii, palatul brâncovenesc din Sâmbata de Sus, aflat la 10 Km depărtare de mânăstire, a fost locuit vremelnic de urmaşi ai familiei Brâncoveanu; aceştia au stăpânit domeniul până la reforma agrară din anul 1922, când Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brâncovenesc împreună cu ruinele şi toată incinta mânăstirească de la Sâmbăta de Sus.
În decursul celor 140 de ani de părăsire în ruine de la data distrugerii, se cunosc mai multe încercări de restaurare a mânăstirii.
Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Mânăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus i-a revenit Înalt Prea Sfinţitul Dr. Nicolae Bălan, care a început restaurarea bisericii în anul 1926. Sfinţirea a fost făcută în anul 1946, după război. Mitropolitul Nicolae Bălan a păstrat în interiorul bisericii pictura veche; arhitectura bisericii încadrându-se întru totul stilului brâncovenesc, stil apărut la sfârşitul sec. al XVII-lea şi începutul sec. al XVIII-lea în Şara Românească. La exterior, decoraţia în piatră, ancadramentele de la uşi şi ferestre, dar mai ales pilaştrii sculptaţi şi panourile de piatră traforată din pridvorul bisericii dau o deosebită frumuseţe acestui monument. Brâul de căramidă aşezat în zimţi, acoperişul de şindrilă şi proporţiile perfecte ne înfăţişează un monument vrednic de epoca domnitorului Brâncoveanu. Turla bisericii este octogonală la exterior şi cilindrică în interior. Interiorul bisericii, în formă de cruce, e împărţit în altar, naos, pronaos şi pridvor. Pictura din pridvorul bisericii e în întregime nouă şi cuprinde scene din Vechiul Testament, Judecata de apoi, Raiul şi Iadul. Intrarea din pridvor în pronaos se face printr-o uşă din lemn de stejar, fixată într-un ancadrament de piatră sculptată, deasupra uşii aflându-se pisania săpată într-o placă de piatră. Pe peretele vestic al pronaosului, unde este pictată Maica Domnului, se află tabloul votiv al ctitorilor Brâncoveni. În naos, pictura e aranjată în cinci registre: sfinţi mucenici, scene din Noul Testament, prooroci, Învierea Domnului &3351i Schimbarea la Faţă. Tâmpla bisericii, construită din zid masiv, permite intrarea în altar prin trei uşi, fiind pictată în frescă în stil neobizantin. Pictura altarului e dispusă în patru registre: Maica Domnului pe tron, Împărtăşirea Apostolilor şi Sfinţi Ierarhi (în două registre).
Mai jos de biserică, la cca. 50 m, Mitropolitul Nicolae Bălan a reconstruit şi vechea clopotniţă a mânăstirii în forma iniţială, unde până în anul 1997 (când au fost mutate în turla noii incinte) au fost adăpostite cele 5 clopote foarte bine armonizate, a căror greutate depăşeşte 2000 Kg.
Mai jos de biserică, la circa 50 m, Mitropolitul Nicolae Bălan a reconstruit şi vechea clopotniţă a mânăstirii, care până în anul 1997 (când au fost mutate în turla noii incinte) adăpostea 5 clopote turnate într-un atelier din Viena în 1936.
În anii 1976-1977 s-a împrejmuit suprafaţa aflată în proprietatea mânăstirii, aşezându-se o poartă nouă, sculptată în lemn de stejar; s-a încheiat lucrarea de restaurare a paraclisului brâncovenesc, executat de asemenea în lemn de stejar, sculptat în motive brâncoveneşti, interiorul fiind decorat cu picturi neobizantine în frescă pe tavan şi împodobit cu icoane pe sticlă şi lemn. Fântâna "Izvorul Tămăduirii", atestată documentar din sec. al XVI-lea, este cea mai veche piesă din incinta mânăstirii, în jurul căreia, de-a lungul timpului, s-au petrecut multe întâmplări miraculoase. A fost restaurată, mai întâi, de Mitropolitul Nicolae Bălan, iar în anul 1977 s-a construit în jurul ei un baldachin sculptat în lemn de stejar.
Tot ca o lucrare de înnoire a Mânăstirii Brâncoveanu se înscrie şi renovarea şi extinderea altarului din pădure, unde se săvârşesc slujbele religioase în aer liber.
Al treilea ctitor al Mânăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus este Înalt Prea Sfinţitul Doctor Antonie Plămădeală, ales în anul 1982 Arhiepiscop al Sibiului şi Mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului. Î.P.S. Dr. Antonie Plămădeală a rezidit din temelie incinta Mânăstirii Brâncoveanu, lucrare începută în anul 1985. Sub îndrumarea sa directă, s-au făcut reparaţii capitale şi s-a restaurat pictura din biserică. Incinta în stil brâncovenesc a fost ridicată din temelie. Ea are formă de patrulater şi este compusă din două corpuri masive de clădiri cu două nivele - unul spre nord şi altul spre sud. Trei foişoare sculptate în piatră împodobesc incinta în exterior şi interior. Corpul de clădiri aşezat pe latura de nord cuprinde între altele, la parter, o trapeză încăpătoare, bucătărie şi chilii, la etaj, casa brâncovenească, o bibliotecă încăpătoare, un arhondaric, iar la mansardă muzeul, unde sunt expuse icoane vechi pe sticlă, lemn şi obiecte de patrimoniu colecţionate de Î.P.S. Dr. Antonie Plămădeală.
Ca o recunoaştere a meritelor şi suferinţelor domnitorului martir, Constantin Brâncoveanu, ctitorul Mânăstirii de la Sâmbăta de Sus, împreună cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi cu ginerele său, sfetnicul Ianache, au fost trecuţi în rândul sfinţilor de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 21 iulie 1992, iar prăznuirea lor a fost înscrisă în calendarul ortodox sub denumirea de "Sfinţii Martiri Brâncoveni" cu sărbătorire în 16 august.
După 208 ani de la dărâmarea ei, în anul 1785, Mânăstirea Brâncoveanu a reînviat în ziua de duminică, 15 august 1993, la sărbătoarea "Adormirea Maicii Domnului", când s-a sfinţit biserica nouă ce poartă hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Sfinţirea a fost savârşită de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Arhiepiscop al Constantinopolului actualul Patriarh Ecumenic, de către Prea Fericitul Părinte Teoctist, Arhiepiscop al Bucureştiului, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al României, de catre Î.P.S. Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului precum şi de cŸtre alţi înalţi ierarhi, preoţi şi diaconi.
Un mare renume a adus mânăstirii atelierul de pictură pe sticlă. Se cuvine să arătăm că şcoala de zugravi, întemeiată de Brâncoveanu la Sâmbăta, a împământenit aici stilul brâncovenesc, mai întâi în picturi murale la bisericile din această parte a ţării, al cărei leagăn de formare a fost Şara Făgăraşului, apoi în pictură pe lemn şi arhitectură. Atelierul de pictură pe sticlă unul dintre cele mai importante centre de pictură pe sticlă din ţară, fiind condus de Părintele Arhidiacon Calinic Morar. Aici se lucrează într-o manieră nouă atât picturi tradiţionale pe sticlă cât şi creaţii noi.
Muzeul Mânăstirii Brâncoveanu deţine astăzi una din cele mai bogate colecţii de picturi vechi pe sticlă, aparţinând secolelor XVIII-XIX, în mare majoritate executate în manieră popular-naivă, icoane pe lemn, predominant fiind stilul brâncovenesc, veşminte preoteşti şi arhiereşti, o colecţie unică de carte veche, manuscrise, pergamente, scrisori, precum şi o valoroasă colecţie de obiecte de cult.
Pe latura vestică a incintei se află locurile de odihnă veşnică ale ultimilor mitropoliţi ai Transilvaniei: Nicolae Bălan, Nicolae Colan şi Nicolae Mladin.
Să amintim şi clădirea "Academiei de la Sâmbăta" construită între anii 1997-2003 sub directa îndrumare a Î.P.S. Dr. Antonie Plămădeală şi inaugurată la hramul Adormirii Maicii Domnului din anul 2003.
În prezent obştea mânăstirii numără aproape 40 vieţuitori, fiind condusă de părintele stareţ Arhimandrit Ilarion Urs.

Galerie Foto

Comentarii (0) Adauga comentariu la Manastirea Brancoveanu

Email(*) Comentariu(*)   Introduceti codul de mai sus(*)  [Termeni si conditii]

Informatii despre regiunea Transilvania

Alte judete din Transilvania

    »  Alba
    »  Bistrita Nasaud
    »  Cluj
    »  Covasna
    »  Harghita
    »  Hunedoara
    »  Mures
    »  Salaj
    »  Sibiu


Informatii despre judetul Brasov

Pensiuni si Hoteluri din Brasov

    »  Bran ( 43 )
    »  Brasov ( 18 )
    »  Dacia ( 1 )
    »  Dejani ( 1 )
    »  Fundata ( 8 )
    »  Gura Vaii ( 1 )
    »  Harman ( 2 )
    »  Moeciu ( 3 )
    »  Moeciu de Jos ( 26 )
    »  Moeciu de Sus ( 18 )
    »  Montana ( 1 )
    »  Paraul Rece ( 2 )
    »  Pestera ( 3 )
    »  Podu Oltului ( 1 )
    »  Poiana Brasov ( 7 )
    »  Predeal ( 22 )
    »  Predelut ( 4 )
    »  Prejmer ( 2 )
    »  Rasnov ( 13 )
    »  Sacele ( 1 )
    »  Sambata de Sus ( 4 )
    »  Simon ( 9 )
    »  Sirnea ( 2 )
    »  Victoria ( 1 )
    »  Zarnesti ( 9 )

»  vezi toate unitatile  

Obiective turistice din Brasov

    »  Apata ( 1 )
    »  Barcut ( 1 )
    »  Bod ( 1 )
    »  Bran ( 7 )
    »  Brasov ( 28 )
    »  Bunesti ( 1 )
    »  Cata ( 1 )
    »  Cincsor ( 1 )
    »  Cincu ( 1 )
    »  Codlea ( 3 )
    »  Cristian ( 1 )
    »  Crit ( 1 )
    »  Crizbav ( 1 )
    »  Dacia ( 1 )
    »  Drauseni ( 1 )
    »  Fagaras ( 1 )
    »  Feldioara ( 5 )
    »  Felmer ( 1 )
    »  Ghimbav ( 1 )
    »  Halchiu ( 1 )
    »  Harman ( 3 )
    »  Homorod ( 1 )
    »  Jimbor ( 1 )
    »  Maierus ( 1 )
    »  Mercheasa ( 1 )
    »  Mesendorf ( 1 )
    »  Predeal ( 1 )
    »  Prejmer ( 1 )
    »  Racos ( 1 )
    »  Rasnov ( 4 )
    »  Roades ( 1 )
    »  Rodbav ( 1 )
    »  Rotbav ( 1 )
    »  Rupea ( 1 )
    »  Sambata de Sus ( 1 )
    »  Sanpetru ( 1 )
    »  Selistat ( 1 )
    »  Sercaia ( 1 )
    »  Soars ( 1 )
    »  Toarcla ( 1 )
    »  Ungra ( 1 )
    »  Viscri ( 1 )
    »  Vulcan ( 1 )

»  vezi toate obiectivele