Judetul Dolj
Istoric
Descoperirile arheologice au relevat că teritoriul Doljului a cunoscut o locuire autohtonă neîntreruptă încă din era paleolitică. Cea dintâi menţiune documentară datează din 1444, sub denumirea de Judeţul de Baltă ,aşezat în Câmpia Dunării si se întindea de la Balta Blahniţa, aflată azi pe teritoriul judeţului Mehedinţi, pâna la actuala comună doljeană, Bistret
Descoperiri de ultima oră (mai 2003) au relevat că localitatea Craiova, capitala judeţului, în afara denumirii antice, Pelendava, a mai purtat în secolele VII-VIII denumirea latină Ponsiona (pod peste Jiu), denumire aflată pe o inscripţie găsită pe un fragment de stelă în apropierea castrului Pelendava, datată din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de extremă importanţă, într-o hartă alcatuită în preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se pastrează la Biblioteca Naţională de la Paris. Aceast document, relevat istoriografiei româneşti, prin bunavoinţa ministerului francez al cultelor, probează continuitatea aşezării Craiovei cel puţin între secolele VII-XII (preajma bătăliei de la Nicopole). Existenţa unui centru administrativ in zonă probează existenţa unei vieţi destul de înfloritoare pe aria judeţului Dolj.
După o perioadă medievală înfloritoare, datorată situarii Marii Bănii a Olteniei pe teritoriul judeţului, la Craiova, a urmat o perioadă de tulburări sociale şi politice în secolul al-XVIII-lea şi începutul secolului al-XIX-lea când teritoriul judeţului Dolj, împreună cu cea mai mare parte a Olteniei, este disputat între români, otomani, austrieci şi ruşi.
Evenimentele politico-sociale petrecute în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, Unirea Principatelor, cucerirea Independenţei, Marea Unire, Reformele agrare au creat condiţii favorabile dezvoltării economiei.
Asezare
Situat în zona de sud- sud-vest a României, judetul Dolj se întinde între 44°00' si 44°30' latitudine nordica si 22°00' si 23°00' longitudine estica, fiind strabatut de la nord la sud de râul Jiu, al carui nume îl poarta - Doljiu, adica Jiul de Jos.
Suprafata totala de 7.717 km reprezinta 3,1 % din suprafata tarii si este învecinata cu judetele Mehedinti la vest, Gorj si Vâlcea la nord, Olt la est si de Fluviul Dunarea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanta ce constituie o parte din granita naturala a României cu Bulgaria.
Doljul este învecinat cu judeţele: Mehedinti la vest, Gorj şi Valcea la nord, Olt la est şi fluviul Dunarea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanţă ce constituie o parte din graniţa naturală a Romaniei cu Bulgaria.
Relief
Relieful judeţului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia şi zona de deal. Altitudinea creşte de la 30 la 350 m faţă de nivelul mării, din sudul spre nordul judeţului, formând un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca nişte trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului marii. Merită menţionat existenţa în sudul judeţului a celei mai mari suprafeţe nisipoase din ţară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitaţii. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadreaza perfect în categoria judeţelor dunărene.