Judetul Gorj
Istoric
Astfel, primele urme ale vieţii umane au fost identificate pe teritoriul Gorjului în Peştera Muierilor şi Peştera Pârcălabului (comuna Baia de Fier), Peştera Cioarei (sat Boroşteni, comuna Peştişani), Cartiu, ş.a., descoperiri care aparţin epocii paleolitice.
Din epoca neo-eneolitică, pentru aceeaşi zonă, sunt semnalate vestigii în localităţile Călugăreni (Padeş), Gornăcelu (Schela), Bengeşti- Ciocadia, Polovragi, Bâltişoara (Runcu), Socu (Bărbăteşti), Vârţ (Rovinari) etc.
În acest judeţ, în evul mediu sunt atestate mai multe familii boiereşti ce au avut un rol important în viaţa politică, economică şi culturală a ţării. Ea s-a implicat în evenimentele timpului sprijinindu-l pe Mihai Viteazul, înfăptuitorul Unirii de la 1600, prin fraţii Buzeşti şi Stoica Râioşanu, sau boierii Glogoveni, Bengeşti, Bibeşti şi marele ban Cornea Brăiloiu (sec. XVII-XVIII), din timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde şi judeţul nostru, ,,Proclamaţia eliberatoare” fiind citită la Tg-Jiu, la 20 iunie 1848. Se remarcă activitatea, în cadrul guvernului provizoriu, a generalului Gheorghe Magheru şi Christian Tell, originari din Gorj, ce vor reprezenta judeţul în Adunarea Constituţională.
Treizeci de ani mai târziu, efective militare gorjene vor participa la războiul de independenţă. Ostaşii gorjeni vor fi încadraţi în regimentele 2 Călăraşi şi 2 Dorobanţi. Primii soldaţi gorjeni care vor intra în luptă, vor fi cei cantonaţi la Calafat, ei efectuând lucrări de fortificaţie, misiune de recunoaştere pentru localizarea poziţiilor turceşti, de la malul drept al Dunării. Se remarcă şarja escadronului III Gorj din regimentul 2 Călăraşi, în luptele de la Vidin în octombrie 1877. Sacrificiul ostaşilor gojeni în obţinerea independenţei, s-a ridicat la peste 241 morţi.
Gorjul este cunoscut şi ca o bogată şi autentică zonă folclorică fiind păstrătorul unor obiceiuri şi tradiţii ce se pierd în istorie şi a unei arhitecturi în lemn de o autentică valoare.
Asezare
Judet in S-V Romaniei , pe cursul mijlociu al Jiului ; 5.602 (2,35% din suprafata tarii) ; 397.170 locuitori (1995) , din care 42,7% in mediul urban ; densitate : 71 locuitori / .Resedinta : municipiul Tg-Jiu . Orase : Bumbesti-Jiu , Motru , Novaci , Rovinari , Targu Carbunesti , Ticleni . Comune : 64 .
Relief
Relieful cuprinde armonios si variat trei trepte distincte ce coboara de la nord la sud: flancurile sudice ale Muntilor Parang (cu vf. Mandra de 2.519 m), Valcan, Godeanu, si extremitatile vestice ale Muntilor Capatanei; zona subcarpatilor Getici (Depresiunea subcarpatica olteana si Depresiunea Tg.Jiu-Campu Mare); o portiune mai joasa în sud, din Piemontul Getic (extremitatea nordica)