Judetul Bistrita Nasaud

Istoric

In perioada 106-271 e.n., o buna parte din teritoriul actualului judet a facut parte din provincia Dacia. Populatia daco-romana si apoi cea romaneasca din aceasta parte de nord-est a Transilvaniei a continuat sa traiasca aici si dupa retragerea armatei si administratiei romane, constituindu-se in obsti satesti si in formatiuni prestatale ce vor fi ulterior inglobate in voievodatul lui Gelu.

In 1241, zona judetului a cunoscut distrugerile provocate de navalirea tataro-mongola, in care, fireste, cel mai mult au avut de suferit localitatile mai importante de atunci: Bistrita, Rodna, Beclean.

Desi intreaga zona va cunoaste in secolele urmatoare o dezvoltare continua, doua vor fi localitatile ce se vor impune in mod deosebit: Rodna, cu minele ei de aur si argint, si Bistrita, centru mestesugaresc, comercial si administrativ. La 1353, Bistrita obtinea dreptul de a avea sigiliu si stema proprie, fiind declarat oras liber, cu jurisdictie proprie. In 1940, judetul Bistrita-Nasaud, desi avea o covarsitoare majoritate romaneasca, a fost cedat, in urma Dictatului fascist de la Viena, Ungariei hortiste. La 13 martie 1945, judetul a revenit la administratia romaneasca.

Geografie

Judetul Bistrita-Nasaud are o suprafata totala de 5.355 km patrati, reprezentand 2,25 % din teritoriul total al Romaniei (situandu-se pe locul 28 printre judetele Romaniei din punct de vedere al suprafetei). Judetul Bistrita-Nasaud, situat in nordul Romaniei, are granite cu Judetul Maramures la nord, Judetul Suceava la est, Judetul Mures la sud si Judetul Cluj la vest.

Relieful predominant deluros si muntos determina o flora diversificata. In depresiuni, de-a lungul raurilor, in mlastinile raurilor si a teraselor situate in sud-vestul judetului sunt campuri cultivate cu cereale, culturi tehnice si predominant cu legume. Muntii adapostesc o fauna bogata, ocrotita de lege, cum ar fi: ursul carpatin, cerbul carpatin, cocosul de munte, barza alba si barza neagra, vulturul negru (declarate monumente ale naturii). Alte specii protejate de lege sunt: tisa, gentiana, narcisa si se gasesc in zona alpina.

Lungimea totala a retelei hidrografice este de 3030 km, fiind reprezentata in principal de raul Somesul Mare si afluentii sai, dar si lacuri glaciare (Lala Mare, Lala Mica), ape subterane (ape de suprafata si de adancime), izvoare de ape minerale. Pe raul Bistrita, in aval de Colibita, se afla lacul de acumulare.

Informatii despre regiunea Transilvania

Alte judete din Transilvania

    »  Alba
    »  Brasov
    »  Cluj
    »  Covasna
    »  Harghita
    »  Hunedoara
    »  Mures
    »  Salaj
    »  Sibiu


Informatii despre judetul Bistrita Nasaud

Pensiuni si Hoteluri din Bistrita Nasaud

    »  Sangeorz Bai ( 1 )
    »  Telciu ( 1 )

»  vezi toate unitatile  

Obiective turistice din Bistrita Nasaud

    »  Livezile ( 1 )
    »  Sangeorz Bai ( 1 )

»  vezi toate obiectivele