Judetul Harghita
Istoric
În ceea ce priveste istoria acestor meleaguri, o problemã controversatã în rândul istoricilor o constituie, când s-a stabilit populatia secuiascã pe acest teritoriu, care este originea lor. Cronicile confirmã cã întotdeauna limba lor maternã a fost si este cea maghiarã.
Izvoarele istorice aratã cã secuii în zonele Treiscaune - Ciuc - Odorhei si Gheorgheni au fost stabiliti în secolul al XIII-lea pentru apãrarea hotarelor rãsãritene. Izvoarele scrise rãmase din acest secol, registrele papale din 1333-1334 atestã numeroase asezãri locuite de aceastã comunitate în zonele Ciuc, Odorhei si Gheorgheni. Datoritã rolului pe care l-au îndeplinit secuii în apãrarea hotarelor, le-au fost acordate privilegii care au contribuit la pãstrarea obiceiurilor etnice si sociale. În secolul XVI, odatã cu întemeierea principatului independent al Transilvaniei si în rândul secuilor s-a accentuat divizarea pãturilor sociale, fapt care a influentat structura economico-socialã a comunitãtii. În timpul dualismului pe actualul teritoriu al judetului existau doua judete - Ciuc si Odorhei, iar zona Toplitei apartinea judetului Mures-Turda. Din cauza slabei dezvoltãri a industriei, a cãilor de comunicatii (cale feratã), meleagurile secuiesti au avut o dezvoltare mai lentã fatã de alte zone. Dupã construirea cãii ferate (1906-1908) economia a cunoscut o tendintã de dezvoltare, în primul rând în domeniul industriei lemnului. Avântul dezvoltãrii socio-economice de la începutul secolului a fost zdrobit de primului rãzboi mondial.
Începând cu anul 1920 s-a schimbat structura politica. Dupã retrocedarea Ardealului locuitorii acestor meleaguri s-au acomodat la noile conditii sociale si de viatã.
Monumentele arhitecturale existente în zona esticã si vesticã a judetului pãstreazã si astãzi ceea ce au mostenit de la cultura crestinã a vestului. Aici pot fi gãsite monumentele gotice si renascentiste situate la limita esticã a ariei culturale europene.
Asezare
Judetul Harghita este situat in partea centrala a Romaniei , in zona Carpatilor Orientali.
Se invecineaza la est cu judetele Neamt si Bacau , la sud cu Covasna si Brasov , la vest cu Mures , iar la nord cu Suceava. Suprafata : 6.610km2 , reprezentind 2,8% din teritoriul tarii.
Relief
Se disting 3 unitãti principale de relief: munti cu altitudine pânã la 2000 m, dealuri si altitudini medii de circa 800 m si depresiuni intramontane si intercolinare cu altitudini între 400 si 800 m.
Relieful muntos se grupeazã în douã lanturi paralele pe directia NV - SE. În partea centralã sunt situate lanturile vulcanice ale muntilor Gurghiului (cu vârful Prisca, 1777 m), muntii Harghita Centralã (cu vârful Harghita Mãdãras 1801 m) si muntii Harghita de Sud (cu vârful Cucu 1558 m).
Reteaua hidrograficã se compune din trei bazine principale: Muresul spre Vest (cu afluentii Târnava Mare si Târnava Micã), Oltul spre Sud (cu afluentii Homorodul Mare si Homorodul Mic), Bistrita si Trotusul spre Est.
În judet se aflã unicul lac de origine vulcanicã din tarã, lacul Sfânta Ana situat într-un cadru pitoresc al craterului vulcanic Ciomatu la altitudinea de 950 m.
În muntii Giurgeului, de-a lungul drumului national DN.12.C, se gãseste cel mai mare lac de baraj natural din tarã Lacul Rosu cu o suprafatã de 12,6 ha si adâncime de pânã la 10,5 m. La poalele vârfului Rãchitis din muntii Cãlimani se aflã lacul Iezeru de origine glacialã cu o suprafatã de 1300 m² si o adâncime de 3-5m.